Fabula-varianta simplificată

 

Citește cu atenție textul următor:

„Cât îmi sunt de urâte unele dobitoace,
Cum lupii, urşii, leii şi alte câteva,
Care cred despre sine că preţuiesc ceva!
De se trag din neam mare,
Asta e o-ntâmplare:
Şi eu poate sunt nobil, dar s-o arăt nu-mi place.
Oamenii spun adesea că-n ţări civilizate
Este egalitate.
Toate iau o schimbare şi lumea se ciopleşte,
Numai pe noi mândria nu ne mai părăseşte.
Cât pentru mine unul, fieştecine ştie
C-o am de bucurie
Când toată lighioana, măcar şi cea mai proastă,
Câine sadea îmi zice, iar nu domnia-voastră.”
Aşa vorbea deunăzi cu un bou oarecare
Samson, dulău de curte, ce lătra foarte tare.
Căţelul Samurache, ce şedea la o parte
Ca simplu privitor,
Auzind vorba lor,
Şi că nu au mândrie, nici capricii deşarte,
S-apropie îndată
Să-şi arate iubirea ce are pentru ei:
„Gândirea voastră, zise, îmi pare minunată,
Şi sentimentul vostru îl cinstesc, fraţii mei.”
– „Noi, fraţii tăi? răspunse Samson plin de mânie,
Noi, fraţii tăi, potaie!
O să-ţi dăm o bătaie
Care s-o pomeneşti.
Cunoşti tu cine suntem, şi ţi se cade ţie,
Lichea neruşinată, astfel să ne vorbeşti?”
– „Dar ziceaţi…” – „Şi ce-ţi pasă? Te-ntreb eu ce ziceam?
Adevărat vorbeam,
Că nu iubesc mândria şi că urăsc pe lei,
Că voi egalitate, dar nu pentru căţei.”
Aceasta între noi adesea o vedem,
Şi numai cu cei mari egalitate vrem.”

Câinele și căţelul de Grigore Alexandrescu )

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specie a fabulei Câinele și căţelul de Grigore Alexandrescu. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:

– să precizezi două trăsături ale fabulei;

– să ilustrezi două trăsături ale fabulei, valorificând textul dat;

– să ai un conținut adecvat cerinței;

– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

Rezolvare:

Textul dat aparţine speciei literare fabula. Fabula este o specie a genului epic în versuri, de dimensiuni reduse, în care naratorul satirizează defecte omeneşti prin intermediul personajelor-animale. Figurile de stil folosite sunt alegoria şi personificarea. Fabula include povestirea propriu-zisă şi morala,  textul având scop educativ.

O primă trăsătură a fabulei care apare în textul dat este folosirea personajelor animale. Ele reprezintă un tip uman cu o trăsătură de caracter principală. Astfel, Samson, dulău de curte, este tipul de om orgolios și ipocrit. El îşi declamă opiniile democrate, care includ egalitatea între indivizi, dar disprețuiește pe cei mai mici decât el: “Cât îmi sunt de urâte unele dobitoace,/Cum lupii, urşii, leii şi alte câteva,/Care cred despre sine că preţuiesc ceva!”. Căţelul Samurache, dimpotrivă, este omul comun, umil şi naiv care dă crezare acestor declaraţii binevoitoare: „Gândirea voastră, zise, îmi pare minunată,/ Şi sentimentul vostru îl cinstesc, fraţii mei.” Căţelul este cucerit de nobleţea ideilor afişate.
O altă trăsătură a fabulei în textul dat este structura specifică, prin care textul îşi atinge scopul educativ: povestirea propriu-zisă, şi morala care apare în ultimele versuri. Acţiunea arată făţărnicia celor puternici. Dulăul aplică selectiv propriile afirmaţii și respinge cu adevărat ideea acestora. Ultimele două versuri reprezintă concluzia educativă a textului:” Aceasta între noi adesea o vedem, /Şi numai cu cei mari egalitate vrem”. Ea arată lipsa de sinceritate a celor care vor să pară egali cu ceilalți, dar nu sunt astfel decât atunci când acest lucru este în interesul personal.  Morala scoate în evidență faptul că natura umană este înclinată să îşi dorescă egalitate doar cu cei cu o poziţie superioară.

În concluzie, având în vedere prezenţa personajelor animale și a moralei din finalul textului, putem afirma că opera “Câinele şi căţelul” este o fabulă cu un puternic mesaj educativ, care sancționează defectul ipocriziei.