●Fabula

SUBIECTUL I

Citeste cu atenţie textul:

001

„Cât îmi sunt de urâte unele dobitoace,
Cum lupii, urşii, leii şi alte câteva,
Care cred despre sine că preţuiesc ceva!
De se trag din neam mare,
Asta e o-ntâmplare:
Şi eu poate sunt nobil, dar s-o arăt nu-mi place.
Oamenii spun adesea că-n ţări civilizate
Este egalitate.
Toate iau o schimbare şi lumea se ciopleşte,
Numai pe noi mândria nu ne mai părăseşte.
Cât pentru mine unul, fieştecine ştie
C-o am de bucurie
Când toată lighioana, măcar şi cea mai proastă,
Câine sadea îmi zice, iar nu domnia-voastră.”
Aşa vorbea deunăzi cu un bou oarecare
Samson, dulău de curte, ce lătra foarte tare.
Căţelul Samurache, ce şedea la o parte
Ca simplu privitor,
Auzind vorba lor,
Şi că nu au mândrie, nici capricii deşarte,
S-apropie îndată
Să-şi arate iubirea ce are pentru ei:
„Gândirea voastră, zise, îmi pare minunată,
Şi sentimentul vostru îl cinstesc, fraţii mei.”
– „Noi, fraţii tăi? răspunse Samson plin de mânie,
Noi, fraţii tăi, potaie!
O să-ţi dăm o bătaie
Care s-o pomeneşti.
Cunoşti tu cine suntem, şi ţi se cade ţie,
Lichea neruşinată, astfel să ne vorbeşti?”
– „Dar ziceaţi…” – „Şi ce-ţi pasă? Te-ntreb eu ce ziceam?
Adevărat vorbeam,
Că nu iubesc mândria şi că urăsc pe lei,
Că voi egalitate, dar nu pentru căţei.”
Aceasta între noi adesea o vedem,
Şi numai cu cei mari egalitate vrem.”

( Câinele și căţelul de Grigore Alexandrescu )

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specie a fabulei Câinele și căţelul de Grigore Alexandrescu. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:

– să precizezi patru trăsături ale fabulei;

– să ilustrezi două trăsături ale fabulei, valorificând textul dat;

– să ai un conținut adecvat cerinței;

– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

Rezolvare:

Textul dat aparţine speciei literare fabula. Fabula este o specie a genului epic în versuri, rareori în proză, de dimensiuni reduse, în care naratorul satirizează defecte omeneşti prin intermediul personajelor-animale. Figurile de stil folosite sunt alegoria şi personificarea. Structura specifică include povestirea propriu-zisă şi morala, care poate fi explicită sau implicită, fabula având scop corectiv. Acţiunea este concentrată, limitându-se la un singur fapt reprezentativ din viaţa personajelor.

O primă trăsătură a fabulei care apare în textul dat este folosirea personajelor animale purtătoare de valori simbolice. Fiecare animal reprezintă un tip uman al cărui comportament este supus interpretării morale. Astfel, Samson, dulău de curte cu nume rezonant, îşi declamă emfatic opiniile democrate, care includ egalitatea între indivizi, sancţionând intransigent pe cei care afişează mândrie şi superioritate: “Cât îmi sunt de urâte unele dobitoace,/Cum lupii, urşii, leii şi alte câteva,/Care cred despre sine că preţuiesc ceva!”. Căţelul Samurache, dimpotrivă, este insul comun, umil şi naiv care dă crezare acestor declaraţii binevoitoare: „Gândirea voastră, zise, îmi pare minunată,/ Şi sentimentul vostru îl cinstesc, fraţii mei.” Căţelul este cucerit de nobleţea ideilor afişate.
O altă trăsătură a fabulei în textul dat este structura specifică, prin care textul îşi atinge scopul educativ: povestirea propriu-zisă, şi morala formulată explicit de narator. Acţiunea arată făţărnicia celor puternici, dulăul aplicând selectiv propriile afirmaţii, respingând de fapt principiul acestora. Ultimele două versuri reprezintă concluzia educativă a textului:” Aceasta între noi adesea o vedem, /Şi numai cu cei mari egalitate vrem”. Prin faptul că naratorul foloseşte persoana I, discursul părăseşte lumea animală alegorică, stabilind o judecată de valoare general valabilă, aplicată la natura umană, înclinată să îşi dorescă egalitate doar cu cei cu o poziţie superioară.

În concluzie, având în vedere prezenţa acestor trăsături, putem afirma că textul “Câinele şi căţelul” este o fabulă cu un puternic mesaj educativ, care scoate în evidenţă în mod ironic defectul ipocriziei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *