Redactează o compunere de 150 – 250 de cuvinte în care să motivezi apartenenţa la specie a pastelului „Mezul iernei”, de Vasile Alecsandri.
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi două trăsături ale pastelului;
– să ilustrezi două trăsături ale pastelului, valorificând textul dat;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei formulate;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
‘Mezul iernei’ de Vasile Alecsandri
In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!
Stelele par inghetate, cerul pare otelit,
Iar zapada cristalina pe câmpii stralucitoare
Pare-un lan de diamanturi ce scârtâie sub picioare.
Fumuri albe se ridica în vazduhul scanteios
Ca inaltele coloane unui templu maiestos,
Si pe ele se aseaza bolta cerului senina
Unde luna isi aprinde farul tainic de lumina.
O! tablou maret fantastic!… Mii de stele argintii
In nemarginitul templu ard ca vecinice faclii.
Muntii sânt a lui altare, codrii organe sonoare
Unde crivatul patrunde, scotand note-ngrozitoare.
Totul e în neclintire, fără viata, fără glas;
Nici un sbor în atmosfera, pe zapada – nici un pas;
Dar ce vad?… In raza lunii o fantasma se arata…
E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimântata!
Motivare:
Textul ”Mezul iernei” de Vasile Alecsandri aparține speciei literare ‘pastel’ deoarece are trăsăturile specifice acesteia.
Pastelul este o specie a genului liric în versuri în care se prezintă din perspectiva eului liric contemplator un anotimp, un colt de natura, un moment al zilei, un aspect din viața micilor viețuitoare. Accentul cade pe descrierea tip tablou, iar discursul liric poartă amprenta sentimentelor autorului.
O primă trăsătură a pastelului în poezia ”Mezul iernei” este prezența descrierii care configurează tema naturii. Poezia are în centru imaginea iernii surprinse de fenomene naturale spectaculoase. Cadrul natural se configureaza din termeni aparținând atat planului terestru (paduri, stejari), cât și cosmic (stelele, cerul): ”În păduri trăsnesc stejarii!/ E un ger amar, cumplit! /Stelele par înghețate/ Cerul pare oțelit!” La nivel lexical, observăm în secvența citată preponderența cuvintelor din câmpul semantic al iernii, subliniind tema naturii: ‘ger’, ‘inghetate’. Faptul că iarna este surprinsă în momentul său de apogeu este scos în evidență de intensitatea maximă a fenomenelor : ”ger amar, cumplit”. Frigul atotcuprinzător se extinde la nivelul întregului univers, până în cele mai îndepărtate zone ale sale : ”cerul pare oțelit”.
De asemenea, poezia este un pastel, deoarece descrierea de tip tablou este subiectivizată de prezența imaginilor artistice și a figurilor de stil care oglindesc viziunea autorului asupra peisajului. Sentimentul predominant este de admirație în fața naturii: ” O! Tablou măreț, fantastic!/ Mii de stele argintii/ În nemărginitul templu/ Ard ca veșnice făclii. ” Imaginile vizuale ( auditive, olfactive…) variate – ” tablou măreț” , ”stele argintii”, creează un spațiu supranatural al întâlnirii cu grandoarea naturii. Comparația ”ard ca veșnice făclii” scoate în evidență starea de reverență, ca în fața unui locaș de închinare, a eului liric în fața frumuseții strălucitoare a iernii. Epitetele ”măreț, fantastic”, ”veșnice” dezvăluie fascinația poetului față de fenomenele extreme descrise.
Având în vedere prezența descrierii tip tablou ce poartă amprenta sentimentelor eului liric putem afirma că ”Mezul iernei” de Vasila Alecsandri este un pastel ce prezintă o imagine impresionantă a naturii.
Multumesc.