Conținuturi de revăzut pentru subiectul II
- Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare
Competenţe specifice | Conţinuturi asociate |
2.1. Identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere | – temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume
– genuri literare: epic, liric, dramatic – modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite |
2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ | – particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative
– particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/secvenţe narative, tehnici narative – instanţele comunicării în textul narativ – construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje – tipuri de perspectivă narativă – specii epice: basm cult, nuvelă, roman – registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului – stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber |
2.3. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic | – particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic
– particularităţi ale compoziţiei textului dramatic – modalităţi de caracterizare a personajelor – registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului – specii dramatice: comedia, drama – un text dramatic postbelic – creaţie dramatică şi spectacol – cronica de spectacol |
2.4. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic | – titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică
– sugestie şi ambiguitate – imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie – poezie epică, poezie lirică – instanţele comunicării în textul poetic |
2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte | – viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare
– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală) |
2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură | – lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură |
Conținuturi de revăzut pentru subiectul III
- Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare
Competenţe specifice | Conţinuturi asociate |
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre operele literare şi contextul cultural în care au apărut acestea | – trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere |
3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea şi relaţionarea cunoştinţelor asimilate
|
– fundamente ale culturii române (originile şi evoluţia limbii române
– perioada veche (formarea conştiinţei istorice) – curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi iluminismul – perioada modernă: a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă; România, între Occident şi Orient; criticismul junimist) b. curente culturale/literare în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului şi clasicismului) c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism; orientări avangardiste, identitate culturală în context european) d. perioada postbelică (tipuri de roman în perioada postbelică, un roman scris între 1960-1980, un roman scris după 1980; poezia în perioada postbelică; teatrul în perioada postbelică; curente culturale/literare: postmodernismul) – curente culturale/literare româneşti în context european |
- Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice | Conţinuturi asociate |
4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere | – construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale
– logica şi coerenţa mesajului argumentativ |
4.2. Argumentarea unui punct de vedere faţă de o problematică pusă în discuţie | – verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare
– construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ |
4.3. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii | – textul critic (recenzia, cronica literară, eseul, studiul critic)
în raport cu textul discutat – interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară – eseul structurat, eseul liber |
Autori canonici:
- Mihai Eminescu
- Ion Creangă
- L. Caragiale
- Titu Maiorescu
- Ioan Slavici
- Bacovia
- Lucian Blaga
- Tudor Arghezi
- Ion Barbu
- Mihail Sadoveanu
- Liviu Rebreanu
- Camil Petrescu
- Călinescu
- Lovinescu
- Marin Preda
- Nichita Stănescu
- Marin Sorescu.