OLIMPIADA DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ
ETAPA LOCALĂ, BACĂU, 18.02.2017 CLASA a VII-a
Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru: 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 120 de puncte. Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect cerinţelor formulate în sarcinile de lucru:
A. S-apleacă primăvara pe ferești,
cu părul tot numai zulufi de soare,
așa cum stai în umbră și zâmbești,
o fi crezut că gura ta-i o floare.
Simți răsuflarea ei cu iz de ploi
și iarbă crudă scânteind sub coasă?
Să nu te miști. Poate că intră-n casă.
Vom prinde-o, să rămână printre noi.
Ba nu, că – cine știe – ești în stare
mai mult decât pe mine s-o iubești;
și-apoi îmi face rău atâta soare.
Fii bun și lasă storul la ferești.
(Magda Isanos, Capricii)
B. Primăvara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcând tranziţia de la iarnă spre vară. Din punct de vedere astronomic, marcarea începutului primăverii este, de cele mai multe ori, legată de echivalenţa dintre durata temporală a zilei şi a nopţii, timp al anului numit echinox în astronomie. Astfel, în emisfera nordică, echinoxul de primăvară este datat astronomic în jur de 21 martie al fiecărui an, în timp ce în emisfera sudică, acelaşi echinox este în jurul datei de 23 septembrie. Simultan cu existenţa unui echinox într-una din cele două emisfere ale Terrei, echinoxul „opus” marchează cealaltă emisferă. Similar, terminarea primăverii şi începutul verii astronomice sunt considerate a fi în jurul datei când ziua devine maximă, iar noaptea minimă, timp al anului numit solstiţiu de vară. Astfel, în emisfera nordică, solstiţiul de vară este datat în jurul datei de 21 iunie, respectiv în emisfera sudică, acelaşi solstiţiu este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie. Similar cu „antinomia” echinoxurilor de la începutul primăverii, simultan cu existenţa unui solstiţiu într-una din cele două emisfere ale Terrei, solstiţiul „opus” marchează cealaltă emisferă. (www.google.ro.wikipedia.org/wiki/Primăvară)
SUBIECTUL I – Lectura – 50 de puncte
a) Înţelegerea textului (12 puncte)
1. Identifică, în cele două texte, folosirea comparativă a modurilor de expunere . (6 puncte)
2. Evidențiză, în 7 – 8 rânduri, diferența dintre modul cum este redat timpul și spațiul în cele două texte. (6 puncte)
b) Scriere despre textul literar (30 de puncte) Redactează o compunere de 200 – 250 de cuvinte în care să prezinți, pe baza primului text, mesajul operei, evidențiind mijloacele de exprimare artistică a ideilor poetice.
Redactarea răspunului la punctul b – 8 puncte SUBIECTUL al II-lea
Practica raţională şi funcţională a limbii (10 puncte) Alcătuiește un text de 10 – 15 rânduri, în care să îți exprimi opinia despre capriciile vremii într-o dimineață de primăvară.
SUBIECTUL al III-lea Elemente de construcţie a comunicării (50 de puncte)
1. Precizează numărul de litere şi de sunete din următoarele cuvinte: cine, maximă, marchează, echinocțiu, cealaltă. (5 puncte)
2. Construiește câte un enunț pentru a ilustra sensurile figurate ale cuvintelor: soare, primăvară. ( 5 puncte)
3. Propune câte un sinonim contextual pentru cuvintele: crudă, iz, tranziţia, simultan, similar. ( 5 puncte)
4. Selectează, din cele două texte, două cuvinte formate prin derivare, două formate prin compunere și altul prin conversiune. (5 puncte)
5. Transcrie, din textele-suport, trei cuvinte care să conțină diftongi și două cuvinte cu hiat. ( 5 puncte)
6. Selectează din textul B două verbe copulative diferite. ( 5 puncte)
7. Construiește un enunț în care un verb la diateza pasivă din textul B să fie la diateza activă. (5 puncte)
8. Construiește un enunț în care verbul a rămâne, din textul A, să aibă valoare impersonală. (5 puncte)
9. Selectează din textul B două substantive la cazuri diferite pe care le vei preciza. (5 puncte)
10. Precizează funcția sintactică a substantivelor subliniate: Primăvara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcând tranziţia de la iarnă spre vară.